Sarbatori...pentru cine?

Ce sunt pentru noi sarbatorile??? un moment de respiro, in care ne strangem fortele pentru urmatoarele ture de tratament, vizite la neurolog, medici etc... La varsta ei copii merg pe biciclete, mananca singuri, isi iau lucrurile care vor, fac crize de isterie, dar stiu si sa spuna ca te iubesc sau vreau in brate....dar ce vorbesc eu aici.... voi, mamele, stiti acest lucru, il simtiti, .... eu doar VAD...as vrea si eu sa simt .... degeaba cer....  primesc iubirea altor copii, pe care ii iubesc la fel de mult ca pe micuta mea... vad in ei, ceea ce ar putea face ea... ma tot repet...dar .... 

Ieri....din greseala sau nu.... a zis Carla "mama".... eu parca nu mai stiu sa ma bucur , pentru ca in gandul meu e - mi s-a parut? a fost coincidenta? e totusi ceva pe moment dar cu care se poate sa nu ma mai intalnesc....Imi doresc sa vorbeasca, dar stiu ca nenorocitul de Rett nu o lasa... de ce??? are dreptul, de accea a venit pe lume, sa aibe si ea o parere....

 In poza de jos...ce vezi? 2 tineri cu o fetita minunata...in cea de sus, o mama si o fetita zambitoare, bucuroase ca ne avem una pe alta .......................toata lumea ce familie frumoasa, ce familie fericita... Suntem fericiti cat? 10 secunde pentru o poza, 1 minut cand Carla rade sau vorbeste, si 24 ore din 24 ore tristi ca de fapt nu vezi adevarata noastra fata, ceea ce se ascunde in spatele unei familii fericite...unei familii ca a noastre... Acum totul e usor, ca e mica...dar cand va avea vreo 10-15 ani, si va fi "mandra" si "grasuta" cine o va mai putea ridica, sau sa o pun in vana sa ii facem o baie? Cum voi face alte lucruri daca ea nu sta in fund sau nu umbla... viitorul ma ingrozeste...nu pot sa nu ma gandesc, e ceva inevitabil, e trista realitate cu care oricum ma voi intalni...

Vreau sa trec, vreau sa fiu iar copil, sau vreau sa nu fi fost, pentru ca asa nici ea nu ar fi pe lume sa sufere, sa suferim noi, parintii, bunicii, matusi, unchi, prieteni...Intradevar, cine a zis, "Doamne ia-ma pe mine si lasa-mi in viata copilul" a zis bine, insa viata Carlei e sanatatea.... care nu stiu cum o putem recupera....